Carenta de calciu la tomate
August 04, 2023
Author Utilizator client
Carenta de calciu la tomate - Cauze si simptome
In timp ce semnele unei plante de tomate cu carenta de calciu sunt de obicei evidente, determinarea cauzei poate fi mai dificila. Iata cateva cauze comune care impiedica absorbtia calciului: udare inconsecventa sau rar, caldura sau frig excesiv, calitatea necorespunzatoare a solului (niveluri ridicate de solutie salina sau azot).
Daca observi ca plantele tale de tomate nu se dezvolta normal, poate fi rezultatul unei carente de calciu. Cautati aceste simptome comune care indica ca tomatele dumneavoastra sufera de o lipsa de calciu:
→ Putregai apical - Plantele de tomate care dezvolta putregai apical, produc fructe malformate, de proasta calitate, cu o pata maronie sau neagra moale dedesubt.
→ Piticirea plantelor - Lipsa de calciu poate face, de asemenea, ca plantele de tomate sa creasca foarte lent, pipernicit. Frunzele vor fi nu doar mai mici, ci si mai slabe.
→ Rasucirea frunzelor - In loc sa creasca frunze sanatoase, acestea vor incepe sa se onduleze, iar marginile se vor intoarce in sus si spre interior.
→ Tomate subdezvoltate - Pe langa faptul ca sunt predispuse la putregai apical, plantele de tomate care nu primesc suficient calciu vor produce fructe mici, subdezvoltate sau deformate in loc de fructe sanatoase, mari, rotunde si ferme.
→ Tulpini fragile - Daca ati observat ca tulpinile plantei de tomate sunt predispuse la rupere, de vina ar putea fi lipsa de calciu, care sustine cresterea sanatoasa si dezvoltarea peretilor celulari.
Carenta de calciu la tomate - Putregaiul apical
Putregaiul apical este o tulburare neinfectioasa, fiziologica a tomatelor, cauzata de carenta de calciu localizata pe fruct.
Utilizarea azotatului de amoniu ca sursa principala de azot creste semnificativ incidenta acestei tulburari. Cea mai buna modalitate de a asigura o buna aprovizionare cu calciu este utilizarea azotatului de calciu ca sursa de calciu.
Simptomele apar mai intai ca leziuni pe fruct de culoare maro deschis, imbibate de apa, de obicei la capatul distal al fructului, dar ocazional si pe partea laterala a fructului. Leziunile se maresc apoi si devin negre. Adesea sunt invadate de Alternaria solani, o ciuperca saprofita care ataca tesutul mort. La tomate se pot dezvolta si leziuni interne, negre, care uneori nu sunt vizibile pana cand fructul este taiat.
Fructele afectate se coc de obicei mai repede decat in mod normal. Simptomele putregaiului apical sunt similare cu cele ale arsurilor solare. Cu toate acestea, arsura solara va aparea doar pe partea fructului care este expusa la soare, in timp ce putregaiul apical poate aparea si pe suprafetele neexpuse ale fructelor.
Calciul este un element relativ imobil; absorbtia de calciu este, prin urmare, puternic influentata de orice factor care afecteaza absorbtia de apa de catre o planta. Lipsa apei, chiar si pe termen scurt va duce la reducerea aportului de calciu. Umiditatea ridicata, care determina o reducere a evapotranspiratiei si a absorbtiei de apa in plante, va avea acelasi efect.
Fructele timpurii de pe plantele tinere sunt cele mai susceptibile, deoarece au o dezvoltare intensiva, crestere rapida, deci e nevoie de mai multa apa si calciu.
Nivelul ridicat de sare din sol, folosirea azotatului de amoniu, un sistem radicular slab dezvoltat, deteriorat sau rupt, pot contribui, de asemenea, la carenta de calciu.
Carenta de calciu la tomate - rol, control si preventie
Rolul calciului la tomate
→ este o componenta cheie a celulelor, care mentine structura peretilor celulari si intaresc tesuturile celulare
→ este necesar pentru crestere si randament
→ activeaza potasiul, pentru a regla deschiderea si inchiderea stomatelor, influentand miscarea apei din planta
→ imbunatateste germinarea polenului
→ o influenta specifica, cheie, asupra calitatii fructelor de tomate
→ rezervele adecvate de calciu imbunatatesc fermitatea fructelor
Calciul este necesar pe toata perioada de crestere, iar transportul lui in fructe este lent. Astfel este recomandat sa aplicam calciu pe tot parcursul sezonului, pentru a creste nivelul de calciu in tesuturile culturii. Asa maximizam potentialul de calitate si capacitatea de depozitare.
Rolul calciului pe etape de crestere
ale plantelor de tomate
♦ Etapa de infiintare si transplantare - imbunatateste cresterea radacinilor si a frunzelor
♦ Etapa de crestere vegetativa - mentine cresterea viguroasa a plantelor
♦ Etapa de inflorire si aparitia fructelor - maximizeaza dezvoltarea reproductiva a culturii
♦ Etapa de coacere a fructelor - mentine fermitatea si calitatea fructelor si reduce riscurile putregaiul apical.
Control si preventie
Pentru a determina daca nivelul de calciu se incadreaza sau nu in intervalul recomandat, trebuie facute teste de sol. Un pH scazut, indica o problema. Solul cu un pH scazut poate limita disponibilitatea de calciu pentru tomate, daunand cresterii si sanatatii lor generale. Daca determinati ca solul dumneavoastra are nivel scazut de calciu sau nivel ridicat de sare in timpul sezonului de vegetatie, pulverizarea foliara cu fertilizanti pe baza de calciu poate ajuta la ameliorarea problemei. Asigurati culturilor fertilizari adecvate si evitati produsele cu niveluri ridicate de potasiu, sodiu, magneziu si amoniu, deoarece vor concura cu calciul pentru absorbtie.
Plantele trebuie udate uniform printr-un program de irigare adecvat. Drenajul este un factor important, evitandu-se astfel asfixierea radacinilor sau reducerea absorbtiei de apa.
Monitorizarea si asigurarea absorbtiei adecvate de calciu de la inceput este esentiala, deoarece aparitia putregaiului apical este ireversibila.
Sursele naturale excelente de calciu, precum cenusa de lemn, cojile de oua si faina de oase se recomanda pentru asigurarea unui aport optim de calciu in sol.
Fertilizantii foliari pe baza de calciu previn aparitia putregaiului apical si se aplica inca de la formarea fructului pana inainte de recoltare, la intervale de 7-10 zile.
|
Microcat calciu
|
|
|
|
